Fitoterapia este o ştiinţă străveche, care foloseşte plantele medicinale, numite şi oficinale, în scopul vindecarii.

          Încă din secolul XX, fitoterapia a ieşit din empirism, punându-se bazele terapeuticii cu plante pe baze ştiinţifice, luându-se în studiu principiile active din vegetale.  Pe baza analizelor chimice şi a testelor clinice, cercetătorii au confirmat proprietăţile farmacodinamice ale plantelor, în proporţie de peste 80%. Se poate spune, că fitoterapia a rămas cea mai curată şi mai naturală dintre ştiinţe, deoarece ea îşi respectă regulile originare, valorificând materialul vegetal fără a extrage selectiv anumite substanţe sau principii din ţesuturile plantelor. Formele fitoterapeutice se întrebuinţează intern sau extern (gargară, spălături, comprese, băi, etc.).

          Extractele folosite în fitoterapie, sunt acele preparate obţinute din plante medicinale, în care se regăsesc principiile active din organele vegetale, după ce acestea au părăsit materialul vegetal şi s-au dizolvat în anumite medii (apă, alcool, ulei vegetal sau alte grăsimi, etc.).

          Cele mai cunoscute preparate fitoterapeutice de acest fel, sunt extractele hidrice (infuzia, decoctul, maceratul, siropul) şi extractele hidroalcoolice (tinctura). Extractele hidrice sunt cunoscute sub denumirea uzuală de ceaiuri.

          Infuzia se prepară, de obicei, din flori. Plantele sunt amestecate cu apă, lasându-se cinci minute, după care se trec într-un vas emailat cu apă fierbinte. Vasul se acoperă cu capac si se lasă cinci minute la fierbere. Se lasă apoi 15-30 de minute.

          Decoctul e o solusie extractivă obsinută la cald si mensinută la fierbere 30 de minute. Părsile folosite ale plantelor sunt radacini, scoarte, fructe si seminse. Solusiile se prepară pentru maximum 24 de ore.

          Măceratul e solusia extractivă cea mai simplă, obsinută din plante medicinale la temperatura mediului ambiant. Plantele se mensin în contact cu o anumită cantitate de apă timp de 1-12 ore.

Apoi se filtreaza prin tifon si se administrează în aceeasi zi.

          Tinctura e o solusie ce se obsine la temperatura camerei. Practic are loc măcerarea materiei prime în alcool etilic diluat, 40-70 de grade, timp de sapte zile, apoi se filtrează. Se va administra sub formă de picături în apă.

          Siropul este o solusie care se obsine din infuzii, decocturi, sucuri de plante, la care se adaugă minimum 60% zahar.

          Vinul medicinal este obsinut din plante măcerate în vin. Se utilizează pentru stimularea poftei de mâncare si se ia cu o jumătate de oră înainte de masă. Nu se administrează copiilor, persoanelor cu gastrite hiperacide si afecsiuni hepatice.

          Inhalasia se obsine din plante bogate în uleiuri volatile, care se pun într-un vas smalsuit, în care se adaugă apă clocotită.

          Compresele sunt destinate uzului extern. Se obsin din diferite solusii extractive apoase sau hidroalcoolice, cu care se îmbibă un tifon. Efectul este revulsiv, emolient sau antiinflamator.

          Băile fitoterapice sunt forme de utilizare a plantelor medicinale în uz extern. Plantele se introduc într-un săcules din tifon dublu. Săculesul se fierbe 10-30 minute la foc mic, în trei-cinci litri de apă, după care lichidul obsinut astfel se va adăuga în cada de baie.

          Oseturile aromatice se prepară prin măcerarea plantelor în oset de vin. Se pun 50-100 de grame de plante la un litru de oset. Se măcerează pentru sapte-opt zile. Se utilizează sub formă de fricsiuni.

          Uleiurile medicinale se obsin prin măcerarea plantelor în ulei comestibil timp de patru-sase săptămâni. Sunt bune pentru tratarea rănilor greu vindecabile si a arsurilor.